Care este semnificatia costumului popular romanesc?
Istoria portului popular romanesc
Costumele populare brodate pe care le vedem inca astazi, sunt realizate prin tehnici de cusut si brodat care se pastreaza nealterate din vremuri imemoriale. Practic, radacinile portului popular romanesc se regasesc in vesmintele stramosilor nostri traci, geti si daci, de aceea valoarea estetica a unui costum popular este potentata de caracterul sau de adevarat vestigiu de istorie si civilizatie.
Costumele populare din spatiu carpato-danubiano-pontic prezinta similaritati cu cele din sfera mai larga a Balcanilor, cu unele diferente ale broderiei, tehnicilor de cusut si a culorilor precum si motivelor folosite. Adevarata mostra de identitate culturala a unui popor, portul popular romanesc a cunoscut trei etape principale de dezvoltare.
De-a lungul timpului nu s-au inregistrat modificari semnificative ale croielii de baza, ci mai mult o diversificare artistica a motivelor brodate prin tehnica broderiei manuale incrucisate sau broderia artizanala, ori a culorilor folosite de la o zona la alta. Astfel, intr-o prima faza, costumele populare romanesti s-au diferentiat de celelalte tipuri de port popular din Balcani, prin cromatica si motivele populare prezente in diferite modele de broderie.
In faza a doua, au aparut diferente de aspect al portului popular de la o regiune la alta, precum si adaugarea unor elemente textile specific orasenesti, o data cu era industriala (naframa sau baticul, bluza sau vesta peste camasa, etc). In fapt, in aceasta faza, articolele de imbracaminte orasenesti capata tot mai multa importanta in peisajul rural.
In ultima faza, pe care o traim si in prezent, costumul popular romanesc iese din vestimentatia cotidiana a indivizilor si este inlocuit complet cu imbracaminte manufacturata industrial. Costumele populare traditionale, brodate cu motive de diverse tipuri, se mai poarta numai la evenimente culturale, sarbatori si adunari cu specific popular. Frumusetea ancestrala a tehnicilor de cusut si broderie populara ramane insa fascinanta, chiar si in lumea designurilor industriale si a confectiilor textile produse in masa.
Care sunt principalele categorii de costume populare in functie de regiune?
1. Costumul traditional din Arges
Costumele populare din zona Argesului, si mai ales din zona Muscelului sunt foarte bogat impodobite si prezinta din belsug ornamentatii cu fir de aur si argint, precum si un colorit foarte viu. Broderiile de piept si maneci sun compacte si le regasim in culorile rosu, albastru, verde, galben sau negru.
Se remarca o unitate intre ornamentatiile folosite pentru piept, altite, maneci, guler si mansete, existand doar diferente in ce priveste latimea galonului. Punctele folosite la broderiile ornamentale pentru portul popular argesean sunt: lantisorul, tighelul, cruciulita si gura papusii. Specific doar zonei muscelene este punctul asa numit batranesc, lucrat monocolor, cu aspect reliefat si buclat, foarte dificil de executat artizanal.
2. Costumul traditional din Prahova
Portul popular prahovean este frumos impodobit si se remarca prin ornamente brodate pe doua siruri care acopera cusaturile. Mai regasim broderii compacte de o finite aparte pe altitele de pe umeri, de unde pornesc manecile, lipsite de incretiturile specific argesene.
Ornamentele costumelor populare din Prahova sunt colorate in rosu, galben, albastru, grena, negru, fire de aur si argint si multe paiete. Partea din fata a costumului este completata cu un sort ingust decorat cu diverse modele cu linii orizontale. Restul fotei este monocolor, de obicei negru.
3. Costumul traditional din Dobrogea
Dobrogea este o zona aparte care se remarca printr-o mai mare simplitate a iilor; manecile sunt neincretite iar cusaturile de unire a manecilor cu ia sunt mascate cu o banda ingusta brodata. Mai bogate decat iile sunt fotele, respective fota din spate are ornamente in culori vii, iar sortul anterior are in intregime un decor format din linii orizontale brodate.
4. Costumul traditional moldovenesc
In zona Moldovei dinspre munti iile sunt incretie la piept si pe maneci, incretiturile fiind formate prin coasere cu fir colorat sau argintiu / auriu. Manecile sunt si ele incretite, lucru mai rar intalnit la iile populare moldovenesti din zona de campie. Aici adesea incretitura e prezenta in zona gatului, in vreme ce maneca e acoperita de o manseta brodata.
Daca in zona Brailei, tesatura iilor este de cele mai multe ori din borangic fin, in mai multe straturi croite larg, in anumite sate din Vrancea intalnim o caracteristica inedita – iile cu maneca rasucita,fapt nemaintalnit in nicio alta zona a tarii. In toate sub-regiunile Moldovei peste ie se poarta o catrinta tesuta din fire de lana pe urzeala. Catrintele simple sunt pentru portul de zi cu zi, in vreme ce catrintele virgate se poarta in zilele de sarbatoare. Fotele se realizeaza din doua bucati – anterioara si posterioara – , ambele viu colorate.
5. Costumul popular din Hunedoara
Iile costumelor populare hunedorene sunt bogat ornamentate. Ele se realizeaza din panza de in, bumbac sau canepa, cu pieptul si manecile brodate si incretite intr-o rascroitura peste care se aplica gulerele. Culorile predominante ale broderiilor sunt albastru, rosu, grena.
Fotele se execute din fir de lana, fota din fata e mai scurta cu aproximativ 10 – 12 centimetri decat cea din spate, iar cusaturile prezinta dungi verticale sau orizontale policrome.
Talia se imbraca intr-un brau lat de pana la 15 cm, ornat cu broderie aleasa in motive geometrice, florale, etc.
6. Costumul traditional din Banat
Portul popular banatean prezinta poate cele mai bogate si compacte broderii, in modele intinse pe mari dimensiuni, acoperind pieptul si manecile, care sunt mai scurte, executate pe trei sferturi.
Poalele camasilor sunt cusute cu galoane late de jur imprejur iar pe lateral, in spatiul de distanta dintre fote, exista cateva randuri de galoane conturate vertical , cu motive identice.
Fotele sunt mult mai inguste decat in alte zone, lasand vizibila poala camasii care este si ea brodata. O caracteristica specifica zonei sunt fotele din franjuri, ca un element de spectaculozitate in pesiajul portului popular romanesc.
7. Costumul traditional maramuresean
Coloristica vie, in tonuri de rosu aprins si broderiile compacte de mari dimensiuni, transforma costumele populare din zona Maramuresului in unele dintre cele mai frumoase din tara.
Ornamentele stilizate si motivele geometrice nu lipsesc de pe niciun port popular maramuresean. Ia cu platca brodata dreptunghiular are o estetica speciala, iar linia de umar este complet brodata.
Fotele maramuresene sunt realizate din lana neagra ori rosie cu o croial cu dungi late asezate orizontal. Peste costum se poarta ilice, sau cojoc, de cele mai multe ori realizate din piele, fara maneci si brodate in motive diverse.
8. Costumul popular specific zonelor Mures, Harghita si Covasna
Zona centrului tarii este populate deopotriva cu costume populare romanesti si maghiare. Costumele romanesti pastreaza elementele definitorii ale celor din alte regiuni. Iile se strang in gulere inguste ornate cu motive specifice romanesti, din fir cusut, de diverse culori. Manecile se strang pe brat printr-un elastic care le fixeaza pe cot, iar pe pieptul iei este prezent un gallon ingust de broderie, identic cu motivele de pe guler.
Costumele specifice acestei regiuni au in general patru fote, cele din fata si din spate rosii, iar cele din laterale in culori foarte inchise.
Costumele populare specifice fiecarei regiuni din Romania fascineaza prin bogatia cromatica si frumusetea detaliilor artizanale. Din aceste costume s-au inspirat celebrele macrameuri sau scheme de broderie. Chiar si azi, pentru noi – producatorii moderni de confectii textile si design vestimentar, portul traditional reprezinta o inepuizabila sursa de inspiratie.
Care sunt principalele categorii de motive traditionale ce se folosesc in brodarea costumelor traditionale?
Broderia, sau arta ancestrala a cusutului cu un simplu ac si cu ata, isi gaseste o varietate uriasa de motive reprezentate pe obiectele vestimentare ale portului traditional. Putem discerne cu usurinta faptul ca motivele populare sunt deseori inspirate din forme ale vietii de zi cu zi, iar motivele portului popular romanesc se pot imparti in trei categorii principale:
I. Filomorfiile – relative rare si destul de dificil de executat. Se pot exemplifica motivele care imita detalii prezente la arbori, flori sau seminte, ori specifice cu precadere lumii plantelor.
II. Zoomorfiile – reprezentari ale formei animale sunt greu de reprodus fara a-si pierde identitatea vizuala. De aceea se executa in special variantele geometrice derivate din forme animale, cum ar fi coltii, broastele, serpii, crestele de cocos, etc.
III. Fiziomorfiile – grupeaza forme si manifestari ale naturii: soarele, reprezentat prin discuri, cercuri; stelele, zig-zag-ul, care imita fulgerul, s.a.m.d.
Exemple de motive ce se folosesc in brodarea costumelor traditionale:
1. Gheruta
2. Roata
3. Sarpele
etc.
Tipuri de ii clasificate dupa structura morfologica:
– Ie dreapta
Acest tip de ie se regaseste mai ales in zona Bucovinei (in restul tarii este purtata mai mult de catre femeile in varsta), mai este denumita si “camesoi” si se remarca prin structura simpla, cu gatul format prin perforarea panzei.
– Ie incretita la gat
Se mai numeste si ie cu altita si este cel mai intalnit model de camasa populara. Tehnica de obtinere a gatului ie prin foile de panza ce formeaza trupul si manecile reprezinta marca acestui model de ie. Creturile gatului sunt trase printr-o ata, adesea ia fiind acoperita si cu un guler brodat.
– Ie cu platca
Consta in prinderea foilor de panza din fata camasii de o platca ce acopera zona umarului. Exista variante diverse de ie cu platca specifice zonelor Tarii Oasului sau regiunii mai largi a Maramuresului.
Tipuri de ii dupa specificul ornamentarii:
– Ie cu altita
Camasa cu altita (acea portiune brodata care acopera umarul) este probabil cel mai comun model de ie traditionala romaneasca. Acest tip de ie se caracterizeaza prin prezenta permanenta a unor zone puternic ornamentate: altita, gulerul, pieptul, raurile (pe maneca)
– Ie cu tablie
Este specifica regiunii Hunedoarei si Aradului, mai exact in zona Padurenilor, aceasta camasa se remarca prin eliminarea incretiturilor si acoperirea manecilor cu ornamente foarte bogate, de la locul unde incepe altita si pana la la capatul manecii inspre incheietura mainii.
– Ie cu lancez
Prezenta mai ales in sudul si estul Ardealului, iar mai apoi in zona Fagarasului, in Neamt si in Bucovina, este o ie cu volan, sub gulerul careia apare o fasie ornamentala, similara unui galon.
Care sunt principalele tehnici de brodat?
1. Punctul inaintea acului
In aceasta tehnica simpla, acul este introdus in panza si scos in linie orizontala, dupa cca 2-3 fire, depinde de grosimea panzei. Procedeul se repeta si rezulta o linie orizontala intrerupta, fiind un procedeu folosit in special la prinderea a doua materiale.
2. Punctul in urma acului
Un alt procedeu de coasere in linie orizontala, cu rol de legare a doua materiale este punctul in urma acului; se introduce acul pe fata panzei si se trece pe dos dupa trei fire, apoi se repeta, mentinand distanta.
3. Punctul tighel
Se poate executa in doua forme: cu o fata, cand se procedeaza la fel ca la coaserea in punct in urma acului, dar fara a lasa spatii neacoperite; si cu doua fete – unde se coase ca la procedeul in punct inaintea acului si se revine din directia opusa. Punctul tighel cu o fata rezulta intr-o insiruire de liniute fara spatii in vreme ce punctul tighel cu doua fete arata ca un sir de liniute nespatiate, atat pe fata cat si pe dos.
4. Punctul de ocol
Punctul de ocol trebuie executat in doua faze: in prima faza de la stanga la dreapta pe un numar de fire egale pe verticala si apoi se trece cu acul pe orizontal, pe dos; in a doua faza se numara in directive opusa in plan vertical vertical si se cos cu acul acelasi numar de fire pe orizontala transferand acul pe dos. Procedeul se repeta in sens invers, de la dreapta la stanga, manevrand acul pe verticala, pe dos, apoi se unesc liniile.[:]