Accidentele de munca reprezinta orice vatamare corporala grava a angajatilor, produsa in timpul procesului si a programului de munca si care are ca rezultat incapacitate temporara de munca, invaliditate sau, in cel mai rau caz, deces. Potrivit unui raport al Inspectiei Muncii, in primul trimestru al anului 2017 au fost inregistrate 873 de accidente de munca, iar in anul 2016 au fost 4961 de persoane implicate in accidente la locul de munca.
Indiferent de postura in care te afli, angajator sau angajat, este important sa stii care sunt drepturile tale in cazul unui accident de munca sau ce responsabilitati ai ca angajator in ceea ce priveste siguranta la locul de munca. Masurile pentru prevenirea accidentelor de munca si responsabilitatile angajatorilor sunt reglementate de Legea nr. 319/2006 din Codul Muncii.
Mai jos vei gasi toate informatiile necesare cu privire la normele de siguranta si drepturile celor implicati in astfel de situatii.
- Cum sunt definite accidentele de munca
- Clasificarea accidentelor de munca
- Alte evenimente care pot fi considerate accidente de munca
- Care sunt obligatiile angajatorului pentru a preveni accidentele de munca
- Ce risca angajatorul daca nu respecta prevederile legale privind accidentele de munca
- Care sunt obligatiile angajatului pentru a preveni accidentele de munca
- Responsabilitatile angajatorului in cazul unui accident de munca
- Ce drepturi are angajatul sau familia in cazul unui accident de munca
- Cine suporta cheltuielile in urma accidentului de munca
Cum sunt definite accidentelele de munca
Ca sa intelegi exact cand anume un incident poate fi considerat un accident de munca, legea prezinta o definitie concreta a termenilor si a situatiilor specifice. Acestea pot fi:
- accident de munca – presupune o vatamare grava a organismului, dar si intoxicatia acuta profesionala care a avut loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu. Acestea se incadreaza in categoria accidentelor de munca doar daca au provocat incapacitate temporara de munca pentru cel putin trei zile calendaristice, invaliditate sau deces
- boala profesionala – reprezinta o afectiune produsa in urma exercitarii unei meserii sau profesii care este cauzata de angenti nocivi fizici, chimici sau biologici specifici locului de munca. In plus, in aceasta categorie se incadreaza si suprasolicitarea diferitelor parti ale corpului, in timpul procesului de munca
- incident periculos – poate fi un eveniment precum explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic sau emisiile majore de noxe cauzat de disfunctionalitatea unui echipament de munca sau/si de comportamentul neadecvat al factorului uman, care a afectat sau nu lucratorii, dar care ar fi fost posibil sa aiba asemena urmari si/sau a cauzat ori a fost posibil sa produca pagube materiale
- accident usor – eveniment care are consecinta producerea unor leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si care a produs incapacitate de munca cu o durata mai mica de trei zile
Clasificarea accidentelor de munca
Conform legislatiei in vigoare, accidentele de munca sunt clasificate in functie de urmarile produse si de numarul persoanelor implicate:
- accidente care produc incapacitate temporara de munca pentru cel putin trei zile calendaristice
- accidente care produc invaliditate
- accidente mortale
- accidente colective, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza
Alte evenimente care pot fi considerate accidente de munca
Pe langa accidentele care se produc la locul de munca fizic, legea prevede si alte situatii care se incadreaza in categoria accidentelor de munca. Acestea sunt cateva exemple:
- accidentul suferit de persoane care se afla in vizita in intreprindere si/sau in unitate, cu permisiunea angajatorului
- accidentul suferit de persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul activitatilor culturale, sportive, in tara sau in strainatate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini
- accidentul care a survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati
- accidentul suferit de orice persoana din cauza unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta bunul public si privat
- accidentul provocat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acesta, in timpul programului de munca, si nu este datorat culpei exclusive a accidentatului
- accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers
- accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca
- accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare
- accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers
- accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri
- accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare
- accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu
- accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica
- accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
- disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia
- accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni
In cazul accidentelor de traseu, mentionate anterior, deplasarea trebuie sa se fie facuta fara abateri nejustificate de la traseul normal. Pentru a tine evidenta traseului parcurs de angajat de la domiciliu si pana la locul de munca, angajatorul trebuie sa solicite mentionarea in fisa individuala de instructaj SSM a traseului pe care se deplaseaza angajatul si perioada totala de timp necesara pentru deplasare (intervalul orar si timpul total).
Care sunt obligatiile angajatorului pentru a preveni accidentele de munca
Pentru ca angajatorul sa previna posibilele accidente de munca, dar si ca sa asigure conditiile de securitate si sanatate in munca, acesta trebuie sa ia urmatoarele masuri obligatorii:
- plan de prevenire si protectie – trebuie sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura. Planul trebuie sa fie bazat pe evaluarea riscurilor si aplicat corespunzator conditiilor si locului de munca
- autorizatie de functionare pentru protectia muncii – trebuie sa obtina autorizatia de functionare pentru securitatea si sanatatea in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale
- informarea angajatilor – are obligatia de a informa fiecare persoana, anterior angajarii, despre riscurile la care este expusa la locul de munca, dar si despre masurile de prevenire si de protectie necesare
- selectarea corespunzatoare a angajatilor – trebuie sa angajeze doar persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a celui psihologic, corespund sarcinii de munca pe care o vor indeplini. In plus, trebuie sa asigure control medical periodic pentru persoanele deja angajate
- echipament de lucru adecvat – trebuie sa asigure echipamente de lucru care sa nu puna securitatea si sanatatea angajatilor in pericol
In cazul in care s-a produs un astfel de eveniment, angajatorul are obligatia sa declare accidentul de munca inspectoratului teritorial de munca, asiguratorului sau, dupa caz, organelor de urmarire penala.
Ce risca angajatorul daca nu respecta prevederile legale privind accidentele de munca
Incalcarea normelor legale pentru sanatatea si securitatea in munca de catre angajator poate fi sanctionata cu amenzi cuprinse intre 2.000 si 10.000 de lei. Inspectorii de munca sau, dupa caz, inspectorii sanitari sunt cei care constata contraventiile si aplica amenzile, dupa intocmirea procesului verbal.
In plus, exista contraventii care se incadreaza la infractiuni, iar acestea pot sa fie pedepsite cu inchisoarea de la un an la doi ani. Infractiuni sunt considerate urmatoarele fapte:
- angajatorul nu a luat una din masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca, fapt care a dus la crearea unui pericol grav si iminent si care a produs un accident de munca sau imbolnavire profesionala
- angajatorul a repus in functiune instalatii, masini sau utilaje care nu au fost reparate in totalitate
Care sunt obligatiile angajatului pentru a preveni accidentele de munca
Nu doar angajatorii au obligatia de preveni producerea unor accidente de munca. Conform legii, toti angajatii au datoria:
- sa isi desfasoare activitatea conform pregatirii si instruirii lor
- sa respecte instructiunile primite din partea angajatorului astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau de imbolnaviri profesionale atat propria persoana, cat si alte persoane
- sa nu indeplineasca alte sarcinii care exced atributiile sale de serviciu si instructiunile primite din partea angajatorului
Responsabilitatile angajatorului in cazul unui accident de munca
In cazul evenimentelor care au avut drept rezultat incapacitatea temporara de munca a angajatului, cercetarea circumstantelor in care s-a produs accidentul va fi efectuata de catre angajator.
Dupa constatarea accidentului de munca, angajatorul trebuie sa raporteze evenimentul la Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) care va verifica situatia. Conform legii, CNPP poate efectua o ancheta sau poate evalua dosarul de cercetare, intocmit de comisia angajatorului, ca sa stabileasca caracterul profesional al accidentului urmat de incapacitatea temporara de munca.
Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele dupa cum urmeaza:
- inspectoratelor teritoriale de munca – in cazul evenimentelor care au produs invaliditate angajatului, deces, accidente colective, incidente periculoase sau in situatiile cu persoane date disparute
- inspectia muncii – in cazul accidentelor colective care s-au produs in urma unor evenimente deosebite, precum avarii sau explozii
- autoritatile de sanatate publica teritoriala – in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor cauzate de conditiile locului de munca
- asiguratorului – in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca sau boli profesionale
Ce drepturi are angajatul sau familia in cazul unui accident de munca
In cazul in care s-a produs un accident de munca, angajatul are o serie de drepturi care ii permit sa se recupereze sau sa obtina despagubiri. Conform Legii nr. 346/2002, asigurarea pentru accidentele de munca si bolile profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale si este obligatorie pentru toate persoanele angajate cu contract individual de munca.
In urma unui accident de munca, angajatul are dreptul la urmatoarele:
- reabilitare si reconversie profesionala – CNPP acorda astfel de servicii, la solicitarea angajatului, iar pe durata cursurilor de calificare si reconversie, ii asigura o indemnizatie lunara de 70% din salariul brut al angajatului. Pe durata cursurilor, acesta nu va beneficia si de indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca
- reabilitare medicala – in cazul unui accident de munca, angajatul poate sa beneficieze de servicii gratuite care sunt asigurate de CNPP pana la restabilirea sau ameliorarea starii sale de sanatate. Printre serviciile gratuite se afla asistenta medicala de urgenta, tratamentul medical ambulatoriu, serviciile medicale din spital, tratamente de recuperare si investigatii de specialitate, cure balneoclimaterice sau programe si tratamente individuale de recuperare
- indemnizatia in urma unui accident de munca – indemnizatia poate sa fie obtinuta in baza unui certificat medical vizat de catre directia de sanatate publica sau de casa de pensii, dupa caz, sarcina care ii revine angajatorului. Indemnizatia reprezinta 80% din media veniturilor realizate in ultimele 6 luni. In cazul urgentelor medico-chirurgicale, cuantumul indemnizatiei este de 100% din media venitului din ultimele 6 luni si este acordata pentru 180 de zile in intervalul unui an, calculata din prima zi de concediu medical. In functie de evolutia starii de sanatate a angajatului, concediul medical poate sa fie prelungit pentru maximum 90 de zile
- compensatii pentru atingerea integritatii – daca in urma accidentelor de munca angajatii raman cu leziuni care ii reduc capacitatea de munca intre 20-50%, acestia au dreptul sa solicite compensatii de la CNPP, in baza deciziei medicului. Cuantumul este stabilit in functie de gravitatea leziunilor, in limita unui plafon maxim de 12 salarii brute si este acordat integral, o singura data, fara sa afecteze celelalte drepturi sau indemnizatii.
- rambursari de cheltuieli – CNPP ramburseaza, dupa caz, cheltuielile cu transportul de urgenta, al dispozitivelor medicale implantate in urma interventiilor chirurgicale, a ochelarilor, a aparatelor acustice sau a protezelor daca au fost deteriorate in urma accidentelor de munca
- despagubiri in caz de deces – cererea pentru despagubiri trebuie sa fie depusa la CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. De despagubire va beneficia o singura persoana, care poate fi sotul/sotia, copilul, parintele, turorele, curatorul, mostenitorul sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile de deces. Cuantumul despagubirii este de 4 salarii medii brute, iar plata se va face in termen de 15 zile dupa decizia de admitere a cererii
Drepturile de asigurat se acorda in baza unui proces-verbal de cercetare a accidentului de munca sau in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale.
Cine suporta cheltuielile in urma accidentului de munca
Contravaloarea serviciilor medicale sunt suportate din bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale pana cand se stabileste caracterul de munca al accidentului sau caracterul profesional al bolii, conform prevederilor legale. Ulterior, decontarea se va face din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
In cazul in care s-a produs un accident de munca, este important sa cunosti care sunt prevederile legale, indiferent ca ai statutul de angajator sau angajat. De asemenea, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a preveni aceste situatii. La randul sau, angajatul trebuie sa stie ce drepturi are si care sunt compensatiile de care beneficiaza.
Sursa foto: Shutterstock[:]