Siguranta la locul de munca si norme de protectia muncii. Tot ce trebuie sa stii

 

• Siguranta la locul de munca si protectia muncii. Lege, drepturi si obligatii

• Instruirea angajatilor privind siguranta la locul de munca si protectia muncii

• Verificarea respectarii normelor de siguranta si protectie in munca

 

Siguranta la locul de munca si protectia muncii. Lege, drepturi si obligatii

 

Protectia muncii cuprinde totalitatea masurilor si actiunilor ce au ca scop prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii, securitatea lucratorilor. Aceste masuri includ informarea, consultarea, instruirea si protejarea lucratorilor sau a reprezentantilor lor.

Angajatorul are obligatia de a asigura angajatilor conditiile prevazute de legea privind protectia si securitatea in munca, in caz contrar el fiind sanctionat cu amenda. In acelasi timp, si angajatii au datoria de a respecta normele.

Baza legala pentru siguranta la locul de munca si normele de protectie a muncii

 

Siguranta la locul de munca si normele de protectia muncii sunt reglementate de Legea 319 din 2006 (Legea securitatii si sanatatii in munca – SSM)  actualizata in 2015 si de Codul Muncii (TITLUL V: Sanatatea si securitatea in munca).

 

Normele si normativele de protectie a muncii stabilesc:

 

1. a) masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;
2. b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati;
3. c) masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
4. d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si sanatatii in munca.

 

Obligatiile angajatorului privind siguranta la locul de munca si normele de protectie a muncii

 

Legea nr. 319/2006 prevede pentru angajator urmatoarele obligatii:

 

1. a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
2. b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
3. c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
4. d) sa se asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii vor face obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
5. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.

 

Totodata, angajatorul are si urmatoarele indatoriri:

• raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca si prevede in regulamentul intern, in mod obligatoriu, reguli privind securitatea si sanatatea in munca;
• in elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul, sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca;
• asigura toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii;
• organizeaza instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
• organizeaza locurile de munca astfel incat acestea sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor,
• organizeaza controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor;
• raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca, pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.

 

Legiuitorul precizeaza ca angajatorul are si urmatoarele indatoriri:

1. a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
2. b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
3. c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca;
4. d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.

 

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

 

1. a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
2. b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;
3. c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
4. d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
5. e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
6. f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
7. g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
8. h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
9. i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
10. j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
11. k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific;
12. l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
13. m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
14. n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
15. o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
16. p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
17. q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
18. r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
19. s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

 

Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. (art. 14).

 

Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori. Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. (art. 15)

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca institutia abilitata prin lege, respectiv, Inspectia Muncii, poate dispune limitarea sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati. (art. 182, alin. (1)

Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman. (art. 182, alin. (2)

 

Prin ordin al ministrului muncii, in functie de natura activitatilor si de marimea intreprinderilor, sunt stabilite obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor care privesc evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, cele referitoare la evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca si rapoartele privind accidentele de munca suferite de lucratori.

 

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. (art. 22)

 

Obligatiile angajatului privind siguranta la locul de munca si protectia muncii

 

Angajatii au si ei obligatii cand vine vorba despre protectia muncii, si acestea fiind prevazute de lege. Indatoririle lucratorilor in ceea ce priveste siguranta muncii sunt:

 

1. a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
2. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
3. c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
4. d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
5. e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
6. f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
7. g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
8. h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
9. i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

 

Aceste obligatii se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

 

Consultarea angajatilor privind stabilirea normelor de siguranta si protectie in munca

 

Una dintre indatoririe angajatorului este ca, in elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca, sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca.

 

Angajatorul trebuie sa se consulte cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;

Instruirea angajatilor privind siguranta la locul de munca si protectia muncii

 

Instruirea angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca este o indatorire a angajatorului. Asadar, legea precizeaza ca angajatorul are urmatoarele obligatii:

 

1. Asigurarea de conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:

 

1. a) la angajare;
2. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
3. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
4. d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
5. e) la executarea unor lucrari speciale.

 

2. Sa adapteze instruirea la evolutia riscurilor sau la aparitia unor noi riscuri.

 

3. Sa realizeze instruirea periodica si ori de cate ori este necesar.

 

4. Sa se asigure ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.

 

5. Sa asigure reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca instruirea corespunzatoare.

 

Conform art. 181 din Codul muncii, republicat, instructajul:

 

• se realizeaza periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor;
• se realizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6 luni,
• in toate cazurile instruirea se efectueaza inainte de inceperea efectiva a activitatii;
• este obligatorie si in situatia in care intervin modificari ale legislatiei in domeniu.

 

Frecventa instruirii angajatilor privind siguranta la locul de munca si normele de protectia muncii

 

 

Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca respectiv: inginer, tehnician, maistru, sef de echipa etc. Intervalul intre doua instructaje pentru lucratori va fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de conditiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de sase luni. Instructajul se face o data la:

 

• cel mult o luna (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care sprijina serviciile de urgenta (structurile de raspuns) in cazul producerii situatiilor de urgenta;
• 1-3 luni, pentru personalul care lucreaza nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si personalul din laboratoare;
• 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic, cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel care lucreaza in institutii publice;
• 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control (sefi de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea operatorului economic sau a institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale, a administratiei publice centrale si a institutiilor statului.

 

Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat si in urmatoarele cazuri:

 

1. a) cand un salariat a lipsit peste 30 de zile calendaristice din productie;
2. b) cand s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele si sculele;
3. c) cand au aparut modificari ale normelor de protectia muncii;
4. d) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
5. e) la executarea unor lucrari speciale;

 

Regimul orelor de program petrecute pentru instruirea angajatilor privind siguranta si protectia in munca

 

Companiile trebuie sa stie ca instruirea nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora, trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii. Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati pe o durata de cel putin doua ore.

Documente ce dovedesc realizarea instruirii angajatilor privind normele de siguranta si protectie in munca

 

Dupa instructaj se completeaza fisa individuala de instructaj privind protectia muncii. Angajatul si cei care au efectuat instruirea semneaza aceste fise, care apoi sunt pastrate de companie pe toata derularea contractului cu respectivul angajat.

Verificarea respectarii normelor de siguranta si protectie in munca

 

Companiile sunt obligate prin lege sa le asigure angajatior igiena, siguranta si protectia in munca, dar si sa ofere instructajul personalului, atat in ceea ce priveste protectia muncii, cat si normele PSI (prevenirea si stingerea incendiilor) asadar exista si proceduri de verificare a respectarii acestei obligatii.

 

Institutii abilitate in controlul respectarii normelor de siguranta si protectie la locul de munca

 

Institutiile abilitate sa controleze companiile din acest punct de vedere sunt Inspectoratul Teritorial de Munca si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

 

Sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale de siguranta si protectie in munca

 

Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.

 

• Amenzile de la 5.000 la 10.000 de lei se acorda pentru angajatorii care savarsesc urmatoarele contraventii:

 

1. a) neintocmirea unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;

 

1. b) neobtinerea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;

 

1. c) modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv (modificarea starii de fapt este permisa in cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane);

 

1. d) neasigurarea de echipamente individuale de protectie.

 

• Cu amenda de la 4.000 la 8.000 de lei se sanctioneaza angajatorii care:

 

1. a) nu realizeaza si nu pastreaza o evaluare a riscurilor pentru sanatatea si securitatea in munca a lucratorilor si nu prezinta documentul, la cerere, organelor abilitate de control;

 

1. b) nu iau o decizie asupra masurilor de protectie care se impun a fi luate, precum si asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat;

 

1. c) nu adopta inca din faza de cercetare, proiectare si executie constructii, echipamente de munca, elaborare de tehnologii, a solutiilor conforme cu prevederile in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca;

 

1. d) nu stabilesc pentru lucratori, prin fisa de post, atributiile si raspunderile ce le revin, conform functiei exercitate, in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

 

1. e) nu intocmesc instructiuni proprii, in functie de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca;

 

1. f) nu asigura cunoasterea de catre lucratori a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

 

1. g) nu efectueaza controale asupra cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

 

1. h) nu informeaza salariatii, anterior angajarii, asupra riscurilor la care sunt expusi la locul de munca;

 

1. i) angajeaza persoane fara examen medical prealabil si dupa caz fara test psihologic;

 

1. j) nu asigura salariatilor efectuarea unui control medical periodic si, dupa caz, control psihologic specific;

 

1. k) nu au o evidenta a zonelor cu risc ridicat si specific;

 

1. l) nu asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, a instalatiilor de ventilatie;

 

1. m) nu prezinta documentele solicitate de catre inspectorii de munca, refuza sa ofere informatiile solicitate de catre acestia, in timpul controlului sau al cercetarii unor evenimente;

 

1. n) nu desemneaza, la solicitarea inspectorilor de munca, lucratori care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

 

1. o) nu asigura conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, sub forma de informatii, instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau, respectiv pentru lucratorii din cadrul altor firme din exterior, care desfasoara activitati in cadrul firmei proprii;

 

1. p) nu cerceteaza evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca;

 

1. q) nu raporteaza la ITM si la asigurator accidentul de munca inregistrat.

 

• Totodata, angajatorii sunt sanctionati cu amenda de la 3.500 la 7.000 de lei daca:

 

1. a) nu evalueaza riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor si preparatelor chimice periculoase utilizate, la amenajarea locurilor de munca;

 

1. b) nu asigura imbunatatirea nivelului de securitate si de protectie a sanatatii lucratorilor, la toate nivelurile ierarhice, pe ansamblul activitatilor, in urma evaluarii riscurilor;

 

1. c) incredinteaza sarcini lucratorilor fara a tine cont de capacitatile acestora in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca;

 

1. d) introduc tehnologii noi, fara consultarea lucratorilor si/sau reprezentantilor acestora, in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;

 

1. e) permit accesul in zonele cu risc ridicat si specific a lucratorilor care nu au primit si nu si-au insusit instructiunile adecvate;

 

1. f) nu coopereaza pentru implementarea prevederilor comune privind securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor, cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca;

 

1. g) nu isi coordoneaza actiunile cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca, in vederea protectiei lucratorilor si prevenirea riscurilor profesionale, dupa natura activitatilor desfasurate;

 

1. h) nu desfasoara actiuni de informare reciproca asupra riscurilor profesionale proprii, cu firmele din exterior care desfasoara activitati la acelasi loc de munca;

 

1. i) nu isi informeaza lucratorii si/sau reprezentantii acestora asupra riscurilor profesionale proprii ale firmelor din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca;

 

1. j) repartizeaza obligatii financiare (partial sau total) lucratorilor, pentru realizarea masurilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca;

 

1. k) nu desemneaza lucratorul/lucratorii responsabili cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si nici nu recurge la servicii externe;

 

1. l) nu isi informeaza lucratorii, cat mai curand posibil, asupra existentei sau posibilitatii de a fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, despre masurile luate ori care trebuie luate pentru protectia lor;

 

1. m) nu furnizeaza instructiuni de oprire a lucrului/sau parasire imediata a locului de munca, cu dirijarea spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;

 

1. n) impun lucratorilor sa reia lucrul in situatia in care exista un pericol grav si iminent, cu exceptia cazurilor exceptionale si pentru motive intemeiate (nereluarea lucrului ar putea duce la producerea de noi evenimente, cu consecinte deosebit de grave, cu pierderi de vieti omenesti si imense pagube materiale, caz in care trebuie sa se asigure obligatoriu conditii pentru protejarea vietii lucratorilor expusi);

 

1. o) nu se asigura ca, in lipsa sefului ierarhic, pentru protejarea propriei persoane si a altor persoane, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui pericol grav si iminent;

 

1. p) nu asigura echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;

 

1. q) nu acorda lucratorilor echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie;

 

1. r) nu comunica de indata toate evenimentele, la inspectoratele teritoriale de munca;

 

1. s) nu comunica accidentele de munca si bolile profesionale, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea lor, la asigurator.

 

Protectia muncii este un aspect extrem de important intr-o companie, indiferent de profilul ei si orice angajator trebuie sa fie constient de acest lucru. In plus, in cazul in care ignora aceste aspecte, exista nenumarate riscuri atat financiare – amenzi – cat si riscul ca un angajat sa se accidenteze.

 

Sursa foto: SeventyFour/Shutterstock [:]