Chiar daca pe 25 decembrie este sarbatorita nasterea lui Iisus Hristos, multe dintre obiceiurile legate de aceasta data sunt pagane. Traditiile incep chiar cu 40 de zile inaintea Craciunului si implica mai multe obiceiuri si credinte, de la masa traditionala de sarbatori pana la vestimentatie, dar si lucruri specifice, cum ar fi darurile de Craciun sau impodobitul bradului.
Iata care sunt aceste obiceiuri si ce simbolizeaza, dar descopera si cateva traditii din zone diferite ale Romaniei, precum si cele mai importante superstitii pe care oamenii le respectau pentru a alunga spiritele rele si a avea noroc in noul an.
- Postul Craciunului
- Ziua de Ignat
- Colindele de Craciun
- Bradul de Craciun
- Mancarea de Craciun
- Darurile de Craciun
- Traditii de Craciun in regiunile istorice ale Romaniei
- Superstitii de Craciun
Postul Craciunului
Pentru ca majoritatea romanilor apartin cultului ortodox, inainte de venirea Craciunului, acestia tin post cu o durata de 40 de zile. Acesta aminteste atat de postul patriarhilor din Vechiul Testament, cat si de asteptarea lui Moise pe muntele Sinai, inainte ca acesta sa primeasca tabletele cu Decalogul.
In perioada postului, credinciosii nu au voie sa consume carne, branza si oua. In schimb, exista diferite zile in care se da dezlegare, stabilite de biserica. Astfel, daca in zilele de luni, miercuri si vineri este o sarbatoare cu cruce neagra in calendarul ortodox, credinciosii pot bea un pahar de vin, iar daca este o sarbatoare cu cruce rosie, acestia pot consuma si peste.
Ziua de Ignat
Pe 20 decembrie este praznuit Sfantul Ignat, un martir crestin care, in jurul anului 110 d.Hr., a fost aruncat in arena si sfasiat de lei deoarece nu a vrut sa renunte la credinta in Hristos.
In aceasta zi, crestinii ortodocsi se reunesc in familie pentru taierea rituala a porcului. Acesta are loc dimineata, cand animalul este stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit. Pe frunte sau pe ceafa se cresteaza o cruce cu cutitul peste care se presara sare.
Sarbatoarea Sfantului Ignat imbina cateva obiceiuri pagane cu hramul unui sfant crestin. Popoarele antice – egiptenii, grecii si romanii, printre altii – jertfeau animale in perioadele de trecere la un alt an sau anotimp, iar porcul este un simbol vechi al norocului, belsugului si fertilitatii.
Colindele de Craciun
In Ajunul Craciunului, grupuri de colindatori merg la casele oamenilor sa vesteasca venirea lui Hristos prin colinde. In functie de zona, colindatorii sunt imbracati in port popular, cu broderie specifica locului. Persoanele care sunt colindate ofera nuci, covrigi, mere si, mai ales in zonele urbane, bani.
Un alt obicei de colindat este mersul cu Steaua. Acesta are loc in prima zi de Craciun si evoca momentul din Biblie in care magii au urmat steaua pentru a ajunge la staulul in care s-a nascut Hristos.
Citeste si Broderie traditionala romaneasca: ghid informativ despre motive si tehnici
Bradul de Craciun
Bradul de Craciun se orneaza in Ajunul Craciunului si simbolizeaza viata infinita, deoarece este un copac vesnic verde. Acesta are mereu in varf o stea care aminteste de cea care i-a calauzit pe magi spre Hristos.
Daca la inceput era impodobit cu hartie colorata si biscuiti, acum decoratiunile pot fi beteala, globuri, dulciuri si instalatii luminoase. Se crede ca traditia impodobirii bradului a pornit de la popoarele germanice.
Mancarea de Craciun
Dupa un post lung, urmeaza o masa imbelsugata, iar ingredientul principal este porcul sacrificat cu cateva zile inainte de Craciun. Stii cu siguranta care sunt felurile de mancare principale: sarmalele, piftia, toba, chisca si caltabosii. Nu lipseste nici traditionalul desert, cozonacul.
Ce nu stiai, poate, este ca unele zone din tara au mancaruri specifice de sarbatori. Spre exemplu, in Dobrogea se prepara saramura de crap, peste la protap sau stiuca umpluta. In zone cu populatie preponderent aromana se prepara cherdele, placinte cu branza si verdeata.
Un alt fel de mancare specific este torosul de Craciun, care se prepara in zona Bihorului. Acesta este usor de preparat la ceaun si contine carne proaspata de porc si varza calita in mai multe straturi, stropite cu vin alb.
In zilele noastre au inceput sa fie reinventate preparatele traditionale. Spre exemplu, obisnuitele sarmalute pot fi facute si in stilul raw-vegan: foile de varza murata sunt umplute cu nuci, seminte de floarea-soarelui, morcov, ceapa, hrisca si sos de rosii.
Darurile de Craciun
Copiii de astazi stiu ca vor primi cadouri de la Mos Craciun. In trecut insa, obiceiul amintea mai mult de traditia crestina. Astfel, in familie se ofereau cadouri similare celor care au fost aduse de magi lui Hristos: aur, smirna si tamaie.
Azi, impartirea cadourilor este un obicei mult mai raspandit, oamenii nu isi mai ofera daruri doar in familie, ci si intre prieteni si chiar la munca. Darurile sunt foarte diverse, pot fi utile (un blender sau un aparat de cafea) sau decorative (un tablou sau un set de perne brodate). Important este ca aceste cadouri sa fie cumparate din placere, cu intentia de a-i face fericiti pe cei care le primesc.
Traditii de Craciun in regiunile istorice ale Romaniei
Fiecare regiune din Romania are influente diferite, asadar si obiceiurile difera, chiar si de la un judet la altul. Mai jos, iti detaliem cateva dintre acestea:
Transilvania
In Bistrita-Nasaud inca se pastreaza traditia „belciugarii”. In Ajunul Craciunului, tinerii se costumeaza in diferite personaje – capra, soldat, urs, mire, mireasa, doctor sau jandarm – si joaca o sceneta in fiecare casa pe care o viziteaza. Se crede ca gospodariile in care au fost belciugarii vor fi bogate in anul care urmeaza.
Tot in Transilvania, colindatorii incep sa umble in Ajunul Craciunului intr-o ordine specifica: mai intai copiii mici, apoi scolarii si mai apoi flacaii. Daca primii primesc nuci si colaci, cei mari aduna de la fiecare familie vin intr-un butoi sau alte daruri, in special de la casele unde exista fete de maritat.
Moldova
O traditie care inca se mai pastreaza este cea a colaceilor. In Ajunul Craciunului, femeile coc aluat sub forma unui opt incomplet, care este apoi agatat pe perete, langa icoane, pana la echinoctiul de primavara. Cand barbatul iese la arat, rupe colacelul in trei: o bucata o pune sub brazda, una o da animalelor si ultima o mananca el.
Tot legata de mancare este si traditia celor 12 apostoli. Amintind de Cina cea de Taina, femeile din gospodarie gatesc 12 feluri de mancare pe care le asaza pe masa inca din Ajunul Craciunului. Nu trebuie sa lipseasca de la masa colacul rotund, care simbolizeaza coroana lui Iisus.
Oltenia
Pe Valea Jiului a ramas un obicei inca de pe vremea dacilor, numit Pitaraii. Acestia sunt barbati care pornesc la colindat purtand prajini impodobite cu naframe, coronite cu flori si clopotei. Obiceiul simbolizeaza sacrificiul adus divinitatii pentru rodnicia holdelor si a pomilor.
Tot in aceasta zona se obisnuieste ca persoanele care merg la colindat sa fie conduse de un vataf. Acesta are rolul de a intra primul in gospodaria omului, unde va scormoni in foc. Apoi, acesta primeste o coaja de dovleac (numita cotovaica) plina cu seminte de in, canepa, porumb, grau si dovleac pe care vataful le arunca in colturile gospodariei pentru ca anul urmator sa fie bogat si roditor.
Banat
Atunci cand se merge la colindat pe Valea Almajului, colindatorii au la ei un bat din lemn de alun cu care lovesc podelele caselor pe care le viziteaza, pentru a alunga duhurile rele. Se crede ca alunul are puterea de a alunga serpii, de a proteja gospodaria si de a-i aduce prosperitate.
Tot in această zonă, în Ajunul Craciunului, focul din casa nu este stins deloc, deoarece se crede ca astfel anul viitor va fi unul luminos si bogat. De asemenea, bradul se impodobeste cu dulciuri, iar sub el se asaza un colac, un carnat si o sticla de rachiu, care sa serveasca drept cadouri pentru Mos Craciun.
Dobrogea
In comuna Luncavita din Dobrogea merg la colindat Mosoii. Acestia poarta un cojoc lung, din blana de vulpe sau iepure, masti colorate, coarne de berbec si sunt ornati cu flori si margele multicolore. Mastile simbolizeaza spiritele stramosesti care alunga raul si vestesc un an imbelsugat.
Daca in alte zone se merge cu Capra, in Dobrogea se merge cu Strutul. Costumatia acestuia este facuta din lana groasa de care sunt prinse legaturi din stuf. Cand se mergea la colind in ceata, aceasta era foarte bine organizata, avand un cap, un ajutor, un contabil, un tuicar, un pisic si o iapa.
Superstitii de Craciun
Odata cu traditiile, din mosi-stramosi s-au transmis si anumite superstitii. Acestea se refera la diverse obiceiuri, de la mancare pana la apa de spalat, toate facute cu scopul de a atrage belsugul si de a alunga spiritele rele:
- in dimineata de Craciun trebuie sa te speli cu apa in care ai pus un obiect de argint si o nuca; astfel vei fi sanatos si vei avea noroc la bani;
- este obligatoriu sa daruiesti de Craciun; daca nu o faci, nu vei avea parte de prosperitate;
- in Ajunul Craciunului nu trebuie sa imprumuti sau sa arunci nimic din casa; daca o faci, vei da norocul afara;
- in seara de Ajun, prima persoana care intra in casa trebuie sa fie barbat; daca nu, vei avea parte de ghinion;
- daca porti pantofi noi de Craciun, vei avea ghinion;
- daca mananci mere in Ajunul Craciunului, vei fi sanatos tot anul;
- in ziua de Craciun nu trebuie sa faci curat sau sa arunci gunoiul, deoarece vei arunca si norocul.
Traditiile de Craciun unesc generatiile, iar parintii isi invata copiii despre importanta lor: de la costumarea in portul popular si colindat pana la impodobirea bradului si masa in familie din ziua Craciunului.
Sursa foto: Shutterstock
Lasă un răspuns